Afară, am jucat „Peter Pan să ne prindă!” - Peter Pan a încercat să-i facă pe toți băieți pierduți când îi prindea, am răspuns la o sumedenie de întrebări, ne-am imaginat diferite roluri și punctul suprem a fost atins când ne-am gândit ce am învățat din această carte și de ce merită ea citită. Bineînțeles că variantele au fost multe, pornind de la nevoia de a ne îmbogăți imaginația și ajungând la înțelegerea faptului că părinții trebuie totuși ascultați, pentru că ei doar își fac datoria încercând să ne protejeze.
A fost frumos că am avut o micuță Tinker Bell prezentă la cerc care se înțelegea foarte bine cu cățelul venit de nicăieri, cu siguranță trimis de Nana ca să aibă grijă de noi la ora de cerc.