Ne aflăm la marginea celei mai minunate păduri de pe Terra. Aici trăiesc unele din animăluțele cele mai gingașe, dulci și drăgălașe. În mijlocul pădurii, dintr-un ocean de verdeață, se înalță OGLINDA, un mare monument care arată pe o parte Gingașmondia și pe partea cealaltă Răumondia. M-am apropiat și eu de ea cu pași timizi și mici, mi-era tare frică să mă uit. Știam de la prietenii mei că o singură privire îmi va marca viața, dar TREBUIA SĂ PRIVESC, așa treceau toți PUNTEA VIEȚII. Și am privit…
Așa i-am cunoscut pe Codiță și pe Fulg. Ideea era să le urmăresc în mod rapid viețile și să înțeleg cum vreau eu să îmi fac viața. Codiță avea niște părinți tare iubitori, de fiecare dată când greșea, îi explicau cu ce a greșit, vorbeau mult cu el, pe înțelesul lui. La școală, învăța destul de bine, cât putea, se străduia mult de tot ca să fie el mulțumit, părinții, dar și profesorii. S-a întâmplat o dată să se simtă rău și a luat doar o nucă mică ca notă, dar nu s-a supărat pe nimeni, iar doamna profesoară l-a încurajat să învețe mai mult și să spună când se mai simte rău. În pauze, se juca mereu cu toți colegii lui, pentru că îi erau și prieteni în afara orelor. Veselia era la ea acasă.
Fulg, păi, Fulg… nu prea mi-a plăcut, dar trebuia să-l privesc și pe el. El stătea într-o casă cam sărăcăcioasă, cu tatăl lui. Îmi era milă de el, fiindcă era mereu certat și bătut când punea la loc mierea fără să închidă bine borcanul, când ieșea să rupă flori fără să spele înainte covorul cu periuța sau când învăța vreo lecție. La școală, se purta foarte urât: înjura la fiecare cuvânt spus de profesori, colegii aveau mereu vânătăi din cauza lui, iar clasa arăta dezastruos din cauza lui. În plus, bea și fuma parcă era hornul de la căsuța bunicii, iar cei de acasă nu îi spuneau nimic.
Bun, asta am văzut până aici. Am înțeles că VIOLENȚA ESTE ÎMPOTRIVA VIEȚII, dar ce înseamnă asta? Poate ar trebui să dau înainte, așa cam cu vreo zece-cincisprezece ani înainte, nu? Adică, să văd ce se întâmplă cu ei și de acolo să înțeleg mai mult? Păi, Codiță are doi copii extrem de jucăuși, a devenit medic, are o organizație prin care ajută pe toți cei mici să se vindece și îi ascultă cu mare drag pe cei care vin la el. Pe de altă parte, Fulg este acum într-un bar ilegal înafara pădurii, își îneacă amarul în pahar ca să îl clătească, îi bate pe cei trei copiii ai săi care aruncă mâțele în aer și îi înjură, ca atunci când era mic, pe toți. În plus, merge mereu la școală, „își apără copiii” de profesori, îi îmbrâncește și îi înjură.
Hopa! Aici nu prea mi-a plăcut! OARE DE CE FIECARE FIR DE VIOLENȚĂ DĂ UN ALT FIR DE VIOLENȚĂ ÎN CEL ÎN CARE A FOST PUS? Acum am înțeles ceea ce trebuia să înțeleg...
